Anumiti poluanti atmosferici pot fi absorbiti de piele cu aceeasi rata ca a respiratiei
În zonele puternic poluate, oamenii trebuie să încerce să evite cat mai mult posibil inhalarea toxinelor ce plutesc în mediul inconjurator. Atunci când poluarea devine excesiva in tari precum China sau Japonia, oamenii sunt sfătuiți să rămână în interior, și acesta este unul dintre motivele ce conduc la creșterea numarului de masti chirurgicale purtate de populatiile unor orase mari ca Tokyo sau Beijing.
Unele toxinele din aer sunt absorbite efficient de piele (public domain)
Ftalatii sunt un grup substanțe chimice „semi-volatile” care sunt folosite pentru a face plasticul moale si flexibil, sau ca agenți de dizolvare pentru alte tipuri de materiale, și se găsesc în toate tipurile de produse cosmetice, parfumuri, și detergenți. Derivand din petrol, aproximativ 2 milioane de tone de ftalați sunt produsi în întreaga lume în fiecare an, si mai mult de 20 de tipuri diferite sunt cunoscute.
De-a lungul ultimilor 50 de ani, au devenit cei mai utilizati „plastifianți” din lume, insa îngrijorarile crescande cu privire la efectele lor nocive asupra sanatatii corpului in urma unei expuneri prelungite – prin aer, praf, și ambalarea produselor alimentare, – a dus la interzicerea unor tipuri in Europa și SUA.
Studiile au aratat ca ftalatii pot ajunge în fluxul sanguin, in laptele matern, și urină, și au fost clasificati ca „perturbatori ai sistemului endocrin, din cauza modului în care acestia afectează sistemele hormonale ale corpului uman, cum ar fi sistemele de hormoni estrogeni si androgeni.
În cadrul studiului, ce din Washington au vrut să investigheze efectul absorbţiei cutanate. Pentru aceasta, au recrutat 6 voluntari pe care i-au expus la un mediu cu astfel de toxine. Potrivit raportului, nivelul de poluanți din organism a crescut după ce au intrat în cameră, cu toate că voluntarii purtau măști.
Dacă pielea nu ne protejează împotriva acestor substanțe chimice utilizate în mod obișnuit, asta este o problemă serioasă pentru sănătatea noastră și ceva ar trebui schimbat în modul în care le folosim, cred autorii cercetării.
Sursa: sciencealert.com