Iun 182017
 

Operatorul aerian roman Blue Air este in negocieri avansate cu gigantul american Boeing pentru achizitionarea a cel puţin 20 de avioane de pasageri modelul B737 Max.

Blue Air Boeing 737

Avion Boeing 737 din flota Blue Air (foto: wikimedia commons)

Suma totala a tranzactiei, care ar urma sa fie dezvaluita saptamana viitoare la Salonul aviatic de la Paris (Paris Air Show), s-ar cifra la valoarea de 1.8 miliarde de dolari.

Dezvaluirile au fost facute de portalul de informatii economice Bloomberg.

Tranzactia ar dubla efectiv flota Blue Air, care este momentan formata din 25 de aeronave 737 de generație mai veche.

Blue Air este in competitie pe piata aeriana low-cost din Romania cu alte doua companii, Wizz Air (Ungaria) si Ryanair (Irlanda).

Hotararea de a cumpara avioane de ultima generatie vine la scurt timp dupa ce operatorul national Tarom si-a upgradat flota cu 2 aeronave Boeing 737-800 NG (Next Generation).
Credit foto: Bram Steeman (YR-BAE) [CC BY-SA 2.0], via Wikimedia Commons

Ian 162017
 

Gaura de 10 miliarde de lei invocata de liderul PSD Liviu Dragnea nu exista, a declarat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Lucian Croitoru, intr-un interviu pentru Digi24.

Lucian Croitoru

Lucian Croitoru: „Nu este vorba de nicio gaura” (captura video: Digi24)

Oficialul BNR a explicat situatia in cadrul emisiunii „În faţa ta”.
„Nu este vorba de nicio gaura, de la un an la altul bugetul nu-si transforma resursele. Noul an fiscal incepe de la 0, cu veniturile pe care le planifica sa le corecteze si cu cheltuielile pe care le planifica a le face. Deci nu exista legatura intre ele”, a declarat economistul.

Social-democratii vor infiintarea unei comisii de ancheta care sa analizeze felul in care s-au realizat rectificarile bugetare din august-noiembrie 2015 de catre guvernul Ciolos, dupa ce, Liviu Dragnea ar fi depistat o „gaura in buget” de 10 miliarde de lei, sugerand ca „cineva” ar fi fugit cu banii.

“Gaura in buget” o gafa grosolana a domnului Liviu Dragnea.
Constatand greseala, Dragnea si-a mai nuantat declaratiile ulterior renuntand la notiunea de „gaura” si anuntand ca cele doua comisii de buget din Camera si Senat vor ancheta rectificarile pozitive facute de Guvernul Ciolos in 2016. De asemenea, el a admis ca „gaura” de miliarde este de fapt diferenta dintre prognoza de buget si bugetul efectiv realizat adica dintre ceea ce se prezice la inceput de an si ceea ce se contabilizeaza la sfarsit.

La adoptarea bugetului pentru 2016 de catre Parlament (buget care in paranteza fie spus a fost realizat chiar de guvernul Ponta si preluat ca atare de Executivul condus de Dacian Ciolos) s-au facut estimari ca veniturile pe final de an vor fi de 231,1 miliarde lei, insa in realitate ele au fost de 221,1 miliarde lei, deci cu 10 miliarde mai putin. Totusi, nimic nu este batut in cuie avand in vedere ca datele bugetare finale le vom vedea abia la sfarsitul lui ianuarie cand vor fi publicate oficial de catre Ministerul Finanlelor. Pana atunci, tot circul speculativ se bazeaza pe informatiile furnizate de Anca Dragu, fostul ministru al finanţelor, si insinuările lui Dragnea.

Deci MISTERUL celor 10 miliarde lei este rezolvat printr-o diferenţa dintre bugetul aprobat si cel efectiv realizat. Adica dl. Dragnea vrea sa ancheteze diferenta dintre prognoza si realitate.

Nu numai ca nici guvernul Ponta nu si-a realizat target-urile bugetare, dar cifrele arata ca in niciun an de dupa 1989, incasarile realizate la buget nu le-au egalat pe cele estimate, potrivit RFI Romania.

Ian 132017
 

Denigrarea nesfarsita a PSD la adresa lui Ciolos pare a fi desfiintata acum de date oficiale. „Guvernul zero” a fost de fapt cel mai eficient guvern din ultimii 10 ani, de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Management Guvern Ciolos (img: contributors.ro)

Social-democratii au turuit intruna folosind obsesiv in campania electorala sintagma „Guvernul zero” pentru a denigra munca ministrilor tehnocrati. „Guvernul zero” a luat nastere de la o propaganda marlaneasca a celor de la PSD conform careia Guvernul Ciolos a absorbit zero fonduri europene, scrie Aktual24.

Insa cum de obicei viata bate filmul, iata ca date oficiale furnizate chiar de Ministerul Finantelor arata ca realitatea este de fapt alta.

Datele financiare de mai jos sunt extrase de pe site-ul Ministerului Finantelor si arata cat se poate de clar ca absorbtia fondurilor europene in 2016 a fost cea mai ridicata din ultimii zece ani de cand am intrat in UE.

Situatia fluxurilor financiare Romania-UE in ultimii 10 ani


Fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragos Dinu, a tinut sa faca cateva precizari intr-o scrisoare publicata pe contributors.ro si in care mentioneaza ca 2016 a fost anul în care au intrat cei mai mulți bani europeni în România (date oficiale):

„Anul care tocmai s-a incheiat a fost, o spun datele oficiale, cel mai de succes pentru Romania privind incasarile de la Bruxelles de la aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana. Cu toate acestea, asistam in aceste zile la o dezbatere ipocrita si politicianista legata de buget si absorbtia pe fonduri europene din mandatul tehnocrat, dezbatere care nu reuseste sau nu vrea sa abordeze aspectele de fond, esentiale pentru intelegerea nivelului de performanta atins.

(…) Fluxurile financiare dintre Romania si Uniunea Europeana arata ca, cu peste 7 miliarde de euro incasati pana la la 30 noiembrie 2016, 2016 este anul in care Romania a beneficiat de cele mai mari sume primite de la Uniunea Europeana, de la momentul aderararii, 2007, si pana in prezent. Acestea sunt datele oficiale ale Ministerului de Finante, luate de pe site-ul institutiei.

Motivele pentru care aceste sume nu sunt reflectate in bugetul general consolidat il reprezinta faptul ca aceste miliarde de euro s-au dus direct catre beneficiari – companii private, autoritati locale, ONG-uri etc. In principiu, mare parte din acesti bani s-au dus catre entitati private (onorandu-se astfel cereri de plata amanate mai vechi sau mai noi) sau au fost utilizati pentru a returna imprumuturi facute de autoritatile de management in anii trecuti atunci cand nu existau resurse din fonduri europene pentru a onorara platile beneficiarilor. Acesta este un procedeu prin care Autoritatile de Management se imprumuta de la Ministerul de Finante atunci cand dispun de lichiditati.

Nu există nici un euro din fonduri europene pe care să-l fi pierdut (nici nu ai cum, în logica unui buget național anual care începe cu o filă nouă pentru fiecare perioadă bugetară). În acest an am pus sistemul într-un cadru clar care să permită o absorbție efectivă, urmărind impactul si sprijinul real pentru politicile naționale. Rezultatele în acest domeniu nu pot apărea imediat, însă, tot acest efort va fi vizibil în anii următori. Asta dacă se continuă această abordare si nu se revine la vechile obiceiuri…”

Ce am găsit și ce am lăsat la finalul mandatului – am crescut rata absorbției de la 58% la peste 80%

Pe scurt, guvernul tehnocrat a găsit o situație dezastruoasă pe segmentul de fonduri europene – nu aveam nici o autoritate de management desemnată și nici un plan realist pentru organizarea procesului de desemnare; doar 10 apeluri de proiecte lansate, nici un contract semnat și, evident, nici o plată făcută către beneficiari; de asemenea nici o condiționalitate din cele 25 cu șanse reale de a fi indeplinită.

Pentru perioada de finațare precedentă, 2007-2013, aveam o rată de absorbție de 58% și decizii grele de luat privind proiecte problematice. Decizii ce au fost amânate sine diem de guvernele anterioare. Credibilitatea noastră în fața partenerilor de la Comisia Europeană era extrem de scăzută. Cu alte cuvinte nu ne respectam angajamentele si nu ne mai credea nimeni.

Într-un an am reușit să schimbăm lucrurile semnificativ, să le punem într-un cadru clar si să oferim transparență si predictibilitate. Am deblocat astfel o situație extrem de complicată. Fără a intra în detalii tehnice, mai multe informații despre situația pre și post guvernare tehnocrată pot fi găsite în raportul de final de mandat http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/2168-raportul-de-guvernare-portofoliul-fondurilor-europene-noiembrie-2015-decembrie-2016.

Noi 242016
 

Apar primele semne promitatoate in ceea ce infrastructura din Moldova. Compania Nationala de Drumuri tocmai a anuntat ca au fost demarate procedurile pentru proiectarea autostrăzii spre Moldova, care să ofere o alternativă la unul dintre cele mai periculoase drumuri din țară după numărul de accidente, DN2, scrie Realitatea.

autostrada moldova

Autostrada Romania (foto: proinfrastructura.ro)

Licitațiile pentru studiile și proiectarea drumulului de mare viteză-autostradă sau drum expres-pe rută Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, au fost publicate în SEAP, la mai bine de o luna de când Compania de Drumuri anunța că a finalizat documentația.

Cele patru contracte licitate au o valoarea maximă estimată de 29 milioane de euro și o durată de 24 de luni.

Autostrada sau drumul expres cu o lungime de aproape 330 km are menirea să preia traficul pe rută Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori a traficului din Moldova și care în prezent se desfășoară pe DN2, un drum național cu câte o bandă pe sens și un acostament puțin mai laț folosit adesea de către șoferi drept încă o bandă de circulație.

Licitațiile pentru drumul expres de mare viteză pe rută Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani au fost lansate, joi, în SEAP, după mai bine de o lună de când Compania de Drumuri anunța că a finalizat documentația și la mai bine de un an de când se discută public de această procedura.

Drumul expres sau Autostrada Moldova pe direcția Nord-Sud este unul din proiectele prioritare din recent adoptatul Master Plan de Transport, cu o valoare estimată la circa 1,3 miliarde de euro (75% fonduri europene).

Deși opinia publică, în special din Moldova, s-a axat mult pe autostradă Tg Mureș-Iași (Vest-Est)-și ea o prioritate în MasterPlan-valorile de trafic din prezent pe rută Nord-Sud, pe actualul DN2, sunt printre cele mai mari din țara.

Noi 232016
 

Dupa Bucuresti, Cluj-Napoca si Brasov, Uber ajunge sa faxa taximetrie si la Timisoara!

Imediat dupa ce a intrat pe piata taxi din Brasov, Uber isi anunta intentia de intra in al 4-lea oras din Romania, Timisoara, unde tariful pe kilometru va fi de 1,75 lei, iar pe minut, de 0,3 lei.

Uber Timisoara

Uber se lanseaza la Timisoara (foto: GoogleImg)

Timisorenii, turistii si oamenii de afaceri care viziteaza orasul vor sa foloseasca Uber: aplicatia a fost deschisa de peste 3.000 de ori in ultima jumatate de an, in special in zona aeroportului.

Uber s-a lansat in februarie 2015 la Bucuresti si in august 2016 la Cluj. Compania este implicata in diferite situatii controversate datorita preturilor competitive, insa are multi fani care sunt nemultumiti de taxi-urile clasice.

Potrivit Hotnews, in Timisoara tariful pe kilometru este de 1,75 lei, pe minut este de 0,3 lei, tariful de baza este de 1,75 lei, iar tariful minim este de 7 lei.

Astfel, o cursa de la gara pana la Piata Unirii va fi de aproximativ 9 lei, in conditii de trafic normal.

Peroanele care nu au apucat sa incerce Uber pana acum vor beneficia de o prima cursa gratuita, in limita a 30 de lei, daca isi deschid un cont pe Uber.com/App si introduc in aplicatie codul TIMISOARA.

Cu patru orase si peste 140.000 de utilizatori, Romania este a doua tara ca importanta strategica pentru Uber in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia, unde serviciul are peste 300.000 de utilizatori si este prezent in noua orase.

Oct 182016
 

ONG-ul ecologist Agent Green a postat pe pagina de Facebook un DOCUMENT ce pare sa arate conexiunile dintre Holzindustrie Schweighofer si PSD.

padure defrisata

Padure defrisata (foto: public domain)

Chiar inainte de a-si incheia al doilea mandat de presedinte, Ion Iliescu l-a decorat pe Gerald Schweighofer, cu Ordinul National „Pentru Merit” in grad de Cavaler, dezvaluie Aktual24, citat de Comisarul.ro.

Nu este prea clar care au fost meritele, insa este cert ca miliardarul austriac a primit decoratia in timp record, la doar un an dupa ce a intrase in businessul lemnos din Romania.

„Sā nu uitām, Gerald Schweighofer a fost decorat în grad de Cavaler de Ion Iliescu si Adrian Nåstase la 2 decembrie 2004 între douå tururi ale alegerilor prezidentiale. Tot atunci firma Holzindustrie Schweighofer a primit un contract pe 10 ani cu Romsilva prin care si-a dobândit dreptul de preemptiune, adicā accesul la lemn pe alese”, scrie Agent Green.

Ecologistii is sugereaza acum sefului statului Klaus Iohannis ca ar fi momentul sa-i retraga lui Gerald Schweighofer decoratia pe care a primit-o intr-un mod nemeritat.

„Draga domnule Presedinte Klaus Iohannis, considerati retragerea acestui Ordin National „Pentru Merit” (oferit în mare grabā) având în vedere evolutia negativā a stārii pādurilor din ultimii 12 ani, la care aceastā companie aflatā în pozitie dominantā a avut un rol primordial?”

Feb 272016
 

Rezervele actuale de gaze al României se vor epuiza în 15 – 20 de ani, având în vedere producția actuală, consumul și rata de înlocuire de 80%, se estimează în Strategia Economică a României publicată pe site-ul Ministerului Energiei.

platforma petroliera marina

Platforma marina (public domain)

„La producția media anuală din ultimii ani (circa 10,8 miliarde metri cubi), și în condițiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire a rezervelor de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale ale României se vor epuiza în 15 — 20 de ani”, rezulta din documentul citat de Agerpres.

Pe de altă parte, exploatarea rezervelor de categorie probabilă și posibilă necesită investiții eșalonate în timp (sonde noi, operații în sonde, etc.). De asemenea, volumul rezervelor probabile și posibile prognozate poate fi confirmat integral, sau poate chiar depăși estimările, executarea operațiunilor petroliere conducând constant la modificarea lor. „Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve sunt condiționate de investițiile în explorare geologică de către companiile care activează pe teritoriul României”, se mai arată în document.

 Posted by at 1:44 am